– site oficial –

Localizare geografica și relief

harta helegiuComuna Helegiu se invecineaza cu mun. Onesti, Barsanesti, Gura Vaii, Livezi, Cleja si Racaciuni
Suprafata totala a comunei Helegiu : 8069,16 ha din care:
suprafata intravilan: 437,51 ha
suprafata extravilan:7.631,65 ha din care:
– 4752,16 ha (Teren agricol);
– 2879,49 (neagricol) din care:
– fond forestier 2285,01 ha, ape+balti 266,80 ha,
– drumuri 68,90 ha, curti+constructii 67 ha, neproductiv 241,56 ha.

Comuna Helegiu, cu localitati submontane si intramontane, este asezata la drumul european E 574 (DN 11) Bacau-Brasov, care leaga Moldova de Transilvania, prin Pasul Oituz, E 574 traverseaza comuna de la nord la sud.

In Carpatii Orientali, comuna este situata intre Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii de Curbura.

Din punct de vedere pedologic apar formatiuni reprezentate de masive calcaroase,bituminoase si gresii.

Altitudinea medie de 650-740m, variind de la cele de pe ses la cele de munte. In general pantele sunt intre 16% si 30% cu maxime de pina la 35%.

Din punct de vedere climatic zona se caracterizeaza printr-un regim moderat al scilatiilor temperaturilor cu o temperatura medie anuala de 3,2 grade Celsius.
Dintre factorii dinamici climatogeni apar mai evident marile sisteme barice. lama se resimte influenta maselor de aer arctic (anticiclonul si sberian), iar vara actioneaza masele de aer umed (anticiclonul Azorelor) si masele de aer cald de tip mediteranean (in zonele extracarpatice).
Radiatia solara globala atinge valori de la 110 kca1/cm2 la 117,5 kcaVcm2.
Durata  medie anuala de stralucire a soarelui oscileaza intre 1900 ore si 2050 ore.  Nebulozitatea medie anuala este intre 5,5 si 6,0 (zecimi).
Vantul de nord-vest este schimbator ca temperatura si umiditate. El prevesteste schimbari de vreme. Vantul de nord si cel de nord-est contribuie la scaderea temperaturii. Crivatul (vant de nord si de nord-est) aduce zapezi, produce troieniri si se resimte pe teritoriul judetului.
Incepand cu luna aprilie se resimt vanturile din directia sud si sud-est care aduc precipitatii. Vantul de sud-vest este prevestitor de seceta. Brizele din zona montana influenteaza temperatura aerului si produc improspatarea acestuia in depresiuni.

Dintre fenomenele climatice periodice prezinta interes ceata si bruma.
Ceata se produce de regula in anotimpul rece, cu valori maxime in decembrie si ianuarie in zona subcarpatica si in depresiunile intramontane. In lunile de toamna, ceata este un fenomen frecvent si pe vaile raurilor, reducind gradul de luminozitate.
Prima bruma se inregistreaza de regula in ultima decada a lunii septembrie, iar primavara, ultima zi cu bruma, in zonele extracarpatice, se semnaleaza in prima decada a lunii mai.

Precipitatiile medii multianuale sunt de 636,8 l/m.p si sunt distribuite neunuform in timpul anului, lunile cele mai ploioase fiind mai, iunie, iulie si august.
Cantitatea maxima anuala de precipitatii cazuta este cuprinsa intre 1027.2 l/mp, inregistrata in anul 1991 in localitatea Helegiu.
Cea mai mare cantitate de precipitatii in 24 de ore este de pana la 180.3 l/mp, inregistrata pe data de 29.07.1991 in localitatea Helegiu
Caracteristicile climatice se reflecta in regimul scurgerii, in sensul ca debitele maxime se inregistreaza de obicei primavara, avand origine mixta, nivo-pluviala si vara in urma precipitatiilor abundente, sub forma de averse.

Pentru toate paraurile din comuna este dominanta scurgerea de primavara – fapt determinat de topirea zapezilor si de ploile abundente din mai-iunie. Toamna, in toate aceste zone se produce cel mai mic volum al scurgerii.